de ziua prințului

zilele trecute îl (re)vedeam pe Prinț în a sa mărturie și instruire despre România, despre comorile sale și despre cât de îndrăgostit este de ea, prezentată în prima parte din Wild Carpathia.

astăzi am avut ocazia deosebită să-l urmăresc la câțiva metri cum vorbea despre aceleași lucruri importante ce le avem de învățat de la tot ce e în jurul nostru și mai ales cum ar trebui să ne purtăm noi, când am fost atât de binecuvântați cu aceste minunății naturale. evenimentul a avut loc în Aula Magna a sediului de la Eroilor a Universității din București, unde este Facultatea de Drept.

a fost programat să înceapă la ora 14 și ultimul cuvânt l-am așternut pe carnețelul meu cu puțin timp înainte de 14.45.

deși probabil deja vă sună foarte protocolar textul citit până acum, pot spune că lucrurile le-am simțit într-o atmosferă totuși degajată. desigur că roiau în jur cei de la protecție și securitate, fiindcă era totuși vorba de oficialități de rang înalt într-un stat. m-a controlat un bărbat înalt și am schimbat chiar câteva cuvinte relaxate într-un ton obișnuit despre cartea pe care o aveam în paporniță – s-a arătat surprins că o găsise, probabil că dăduse numai peste cutii întregi de farduri, la cât de gătită era lumea. m-am îmbrăcat lejer și m-am simțit lejer. pentru că nu eram acolo dusă nici să concurez pe tocuri cu divele și nici să mă port ca o femeie care respectă protocolul sau face parte din lumea bună (nici măcar nu cunosc protocolul unei asemenea eveniment, deși evident că poți anticipa, poți cerceta, poți să te informezi și poți să falsifici o atitudine cu care nu ești obișnuit zilnic, chiar să-ți iasă bine, să nu ieși din peisaj cu nimic negativ). eu m-am dus acolo pentru altceva! m-a dus acolo exact pentru speech-ul Prințului, fiindcă știam că vroiam să profit de ocazia de a-l întâlni live și a-l asculta cum sădește în mine puterea de muncă și dorința de a lucra din nou într-un mediu non-guvernamental. după ce i-am explicat tipului înalt și zvelt despre cine e autoarea și că are o altă carte ecranizată, am prins o broșură în zbor, probabil de la vreo colegă de universitate de care n-aveam idee și am urcat în sală.

nu m-a uimit sala. chiar dacă nu se auzea chiar grozav, puteam să ignor simplitatea din jurul meu, fiindcă acolo avea să fie un ditamai omu’ în câteva minute și să stea câteva zeci de minute. și asta era pur și simplu mind-blowing.

cât am așteptat ca lucrurile să fie întocmai „pregătite” pentru intrarea oficialităților, am citit întregul discurs al primului vorbitor (în broșură). nu am mai avut ocazia să particip la ceremonii atât de impunătoare prin prezența și biografia oamenilor celebrați. rezum prin a spune că a vorbit Nicolescu, apoi Charles, apoi Dumitru. discursul rectorului mi s-a părut natural, degajat și chiar sincer. l-am plăcut în special.

Prințul e pilot – și de jet și de elicopter, cu stagii militare și implicări în multe activități ce se rotesc în, cu și despre natură. e un Cambridg-ist și a început prin a fi atras de antropologie și arheologie, dar cred că a terminat ceva în istorie. apoi a ajuns să fie pilot… deci, căile fiecăruia dintre noi nu sunt întotdeauna singulare. cred că dacă mă întreabă acum cineva ce vrei să faci în viață, voi spune și cu mai multă tărie, așa cum am simțit-o și crezut-o întotdeauna, dar n-am exprimat-o niciodată – „de toate!”
[ într-o discuție cu o cunoștință acum 2-3 zile mi se spune „când apare un copil multe lucruri se schimbă, așa că e bine să le faci pe toate la timpul lor sau cât mai ești tânăr și nelegat la cap.”, iar eu nu i-am dat dreptate! sunt omul care îmi voi lua copilul în rucsac și voi continua să fac munții, așa cum doamna din parlament își lua cu ea copilul la muncă. despre asta e vorba, despre a face lucrurile în care CREZI! și chiar voi face asta fiindcă asta mi se pare o educație timpurie extrem de utilă și de bună, mai ales că-l înveți ce e aia natură, îi pui ce ne-a dat Dumnezeu în mână, nu ce ne-a dat Bill Gates și Steve Jobs. iar sincer să vă zic m-am săturat să aud tineri vorbind de parcă ar avea 50 de ani, chiar și fără posibilități în viitorul apropiat, nu încetați să uitați tot ce v-au învățat bunicii și tot ce v-a băgat sistemul în cap sau oamenii limitați, lăsați în urmă acele informații – România e în plină schimbare și lucrurile frumoase abia acum pot cu adevărat să înceapă, plus că deveniți voi înșivă niște promotori ai „avem inițiativă, s-o transformăm în realitate!”. nu deveniți voi înșivă niște limitați. nu aveți nimic de câștigat. dar nu se pune problema sub forma asta, punctul esențial aici e puterea de a deveni unic și a-ți cultiva personalitatea și viața după cum îți este născut sufletul și folosindu-te de tot ce faci să fie sustenabil (căci tu devii exemplu pentru cei din jur și pentru viitoarele generații din arborele tău sau din al altora mai „pricăjiți”) și tot ce-ți văd ochii. până de curând nu vedeam mult bine în jur, dar îl gustasem acum ceva vreme pe pielea mea, iar eu n-am uitat ce înseamnă un zâmbet curat în urma muncii tale de ore și zile întregi. asta e bunătate. o Doamne, și-aș mai spune atâtea… ]

Prințul și-a împărtășit bucuria că primește titlul acordat și s-a simțit onorat că e recunoscut de grozavi academicieni, apoi a vorbit despre câteva legături de familie ce-l leagă de România. a menționat părerea de rău pe care o are referitor la evenimentele din comunism și la cei săraci. a numit România „parte unică din Europa” și a spus că iubește România, naturalețea și peisajele ei, comunitățile rurale, pe care le consideră foarte diverse, puține țări având astfel de moștenire. a continuat prin a sublinia importanța ecosistemelor și a sfătuit pentru acțiuni care nu vor duce la pierderea speciilor existente în fauna și flora noastră. A subliniat importanța globală pe care o are România și importanța prezervării acestora pentru viitoarele generații. a menționat de vremea când vorbea cu Ceașcă despre lucrurile ăstea și consideră că România deține valori universale pentru întreaga umanitate. bineînțeles că a așezat la un loc special arhitectura unică din țara noastră și a subliniat bogăția culturală românească. a sprijinit astfel procesul de creștere în cunoștințe despre aceasta. a manifestat o părere de rău pentru monumente de arhitectură distruse an de an și ne-a sfătuit să luăm exemplu de la Italia sau Elveția și să învățăm să conservăm acele locuri și clădiri. „România are multe pentru a fi mândră” a spus și a completat că a văzut în ultima perioadă în ochii românilor păreri de rău pentru pierderi de acest tip. a subliniat toate acestea în lumina avantajului imens pe care le vor reprezinta toate acestea în viitor, spunând că a pierde înseamnă de fapt a pierde tot și nu trebuie să lăsăm așa ceva să se întâmple. a subliniat că asemenea bogăție e de fapt identitatea României. s-a pronunțat pro dezvoltare sustenabilă și a sprijinit o mai mare atragere și utilizare a fondurilor din partea Uniunii Europene, o mai bună aplicare, mai ales pentru tinerii fermieri care pot face foarte multe în zonele muntoase și alte zone unde acest mod de viață este preferabil și posibil. consideră Universitatea noastră emerită și a subliniat din nou în final că avem atâtea motive să celebrăm moștenirea ce ne-a fost dat-o secole de-a rândul și că e musai să învățăm să o acordăm și viitoarelor generații.

rectorul a subliniat și el câteva adevăruri profunde pe care le-am învățat de la Prinț, de când își întinde ajutorul spre România, dar pe care avem ușor tendința să le uităm: trebuie să ne apreciem frumusețea naturală și să facem mai multe pentru a o păstra, trebuie să găsim o formă de conștiință ecologică pe care să o punem în fața ideologiei revoluției industriale astfel încât globalizarea să nu producă atât de mult rău viitoarelor generații și să devenim patrioți prin asemenea valori, nu prin simboluri expuse ostentativ ochilor tuturor.

cât despre protocol, ce poate fi mai minunat să te simți liber în niște bumbac și tu mai presus de toate, iar asta să-ți asigure toată concentrarea asupra celui ce cu adevărat merită ascultat, căci vorbele unui om de asemenea calibru ating în unele locuri, unde nu toată lumea lasă să pătrundă lumina.. de-asta unele case sunt mai sănătoase decât altele 😉
în viață tot ai timp să înveți-l pe  și despre protocol..

au fost prezente oficialități din statul român, delegați, academicieni și viitori academicieni – studenții. printre cei trimiși de statul român s-a numărat Emil Constantinescu și Ecaterina Androneascu. au fost prezenți de asemenea Alteța sa Regală Principele Radu și Distinsa și Extraordinara Principesă, Margareta a României.

Anunțuri

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s