se întâmplă

se întâmplă să treci pe stradă și să tresari la vederea unui cuplu care se țin de mână sau la vederea unui om iarna, care merge cu picioarele goale pe strada înghețată presurată ici și colo cu niște fulgi înghețați.

se întâmplă să treci pe lângă locurile pe unde umblai adesea și să-ți pornească filme din memorie, fie cum sunt cele pe care le-am spus, fie altele, care nu fac decât să te lase cu moaca aia de om uitat cu privirea pe geamul tramvaiului.

îți mai amintești cum făceai piața, când, cât de des, cum mergeai obosită spre casă, dar tot sunai să vezi dacă tre’ să iei pâine, cum ajungeai dusă aproape pe brațe de la vreo băută sau de la vreo treabă lunară, când te lua burta… 

sau când luai roșii și primeai roșii… nu legume, ci flori de data asta.

și cel mai nasol e când stai la jumătatea distanței dintre cele două focare de amintiri. dai ochii spre stânga, te năvălește același aer care îl resimți dând ochii spre dreapta.

lumea se mută. se mută în draci. și totuși lucrurile și amintirile nu se mută odată cu ei.

am citit undeva, un mic pasaj despre o doamnă care înainte de a intra în prima ei zi de azil, a comandat un taxi și i-a dictat vreme de ceasuri bune care stânga și care dreapta s-o facă. a ajuns să-și revadă viața în miile de amintiri, presărate cu sute de chipuri diferite, din taxi.

În colțul ăsta…

Pe strada asta…

În parcul ăsta…

Pe banca asta…

Pe aleea asta…

Pe malul ăsta…

Pe copacul ăsta…

La gardul ăsta…

iar confesiunile inimii continuau într-însa.

Anunțuri

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s