Doamna cu părul alb de pe bancă

N-am observat-o până ieri.

Deși am mai zărit-o și m-am gândit la ea și duminică.

Numai că ieri am văzut discordanța dintre pantofii și pielea picioarelor ei și fața sa.

O vedeți stând pe banca din fața farmaciei, de lângă BCR-ul de la Gară (de Nord). Între orele 15-16, cel mai probabil. În ambele cazuri, eu mă apropiam de ora 16.

Avea și va avea un palton subțire, de primăvară-toamnă, cafeniu deschis. Și părul alb. Ochii așezați și calmi și acea bucurie de a sta pe o bancă, fără cineva lângă, întotdeauna pusă pe partea dinspre farmacie, aproape de colțul băncii.

Duminică o vedeam din față, ieri am văzut-o din celălalt colț la băncii.

Întotdeauna stă picior peste picior și din când în când își mai aranjează paltonul subțire, parte peste parte (când alte babe îi aruncă priviri pline de golănisme de babe, pe care vrea să le evite).

M-am întrebat ce-o fi fost la viața ei, de ce pantofii ei sunt în cale afară de jupuiți și cât de frumoasă a fost, unde îi e soțul, dacă a avut vreodată așa ceva, dacă are copii…

Dar probabil dacă are așa ceva, ceva-mi spune că sunt CEO-i pe undeva și că și-au uitat respectul către mama lor, fiindcă n-au mai aplecat privirea către picioarele ei.

Nu știu cum o cheamă, nu știu cine e, nu știu ce poveste are.

[ Odată mi-am spus că am să merg în cele mai aglomerate parcuri și am să mă așez pe băncile cu câte-un vârstnic (un ea sau un el, nu contează) și-am să-ncep să-i trag de limbă. Au un spirit povestitor fantastic! Dar n-am făcut asta… Cu siguranță aș fi dorit să fac asta cu dânsa. Dar n-am avut curaj s-o deranjez, n-am avut curaj să fac parte din tabloul în care ea ăși zugrăvea postura cu fiecare mișcare. ]

Tot ce știu e că m-am uitat la ea și am văzut o domniță cândva tânără, cu bun simț și voce fermă, dar nu groasă sau respingătoare, un suflet undeva pitit printre amintiri de tot felul. Și-am știut că să mă uit la ea într-una e mai sănătos decât să privesc orice revistă pe care șade prin perioada asta alt nume cu picioare aproape la fel ca celălalt nume de luna trecută și care peste 3 ani va dispărea de pe scena revistelor.

Vă sărut mâinile, stimată Doamnă cu păr alb de pe banca din apropierea Gării.

Anunțuri

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s