astăzi n-am chef decât să fantezie-z.

Părul e lung, frumos, pieptănat proaspăt, chiar dacă e uscat recent cu uscătorul, deși e un pic rustic. Corpu-i sudat, osos, dar lălăi în hainele ălea cu dungi și culori. Pare destrămată, dar e ciudată doar cât s-o facă interesantă. Cu căciula aia galbenă muștăroasă și cu bocancii cei mari, șiretați cât trebuie, aș lua-o la munte. Cine știe care-i orașul ei preferat pe patine? Îi cade geaca. Îi stă. Iată că atârnă. Nuanța aia de bleumarin îi accentuează sclipirile din păr.

Are picioarele subțiri și e iute în mișcările. Își parchează bicicleta lângă ramele geamului turcoaz. Are ceva împrimat pe gât. Nu deslușesc, dar e ceva micuț, ca o pasăre colțuroasă. Parcă-i o coadă de pasăre sau o trenă tăiată ca în v, mai stâng.  N-are cercei. A, ce bine. Nu și-a distrus simțurile. Poartă un nasture pe un șnur. O fi din catifea?

Se grăbește să intre. Gata, am pierdut-o.

Și gândul a rămas la toate lucrurile pe care le mai aveam de memorat.

afis-expozitie

Anunțuri

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s