nostalgia

mi-e dor de atâția oameni.

să-mi mai povestească reușițe, pățanii, poveștile lor..

era un timp când auzeam atât de des confesiunile lor. era un timp când mă îmbătam în ceea ce auzeam. n-aveam nevoie de facebook, nu urmăream să dau like-uri și dădeam scroll-uri infinite în jos, căutând tot mai mult ceva „interesant”, „captivant”, care să-mi excite interesul…

era o vreme când mă credeam, eram de fapt, fără să realizez, ceea ce cuprinde ideea mea de blog, eram într-adevăr un scriitor de povești despre oameni și locuri.

știam cel puțin 10 lucruri diferite despre fiecare.

asta mi-era și mi-e definiția nostalgică de-atunci.

acum…

mi-e dor de toți acei „motori” ce-odată îmi povesteau atât de multe despre ei.

le gustam vlaga, le-o simțeam, le simțeam pasiunea, dedicația, patosul, iubirea, ura, nebunia și frumusețea sufletelor, minții… a lor, din interior.

azi, am rămas doar cu nostalgia declanșată de amintirile de altă dată.

și totuși numărul oamenilor de pe planeta asta cică crește…

Anunțuri

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s