„Mă bucur de viață!”

M-am așezat pe toaletă și am dat drumul la apă în chiuvetă, să vină caldă. Am luat ligheanul azur și l-am pregătit pentru a-l așeza în cu chiuvetă, la momentul potrivit. Mă uitam la ceea ce făceam și-mi dădeam seama că asta înseamnă fericirea și asta a însemnat fericirea pentru mama mea toată viața ei: când după o zi obosită, de mers kilometri în farmacie, își arunca toate accesoriile, încălțămintea și hainele și se azvârlea cu picioarele în ligheanul cu apă caldă ce îi revigora întreaga ființă. Pun pariu că erau zile când doar la acest moment se gândea!

Când îți cureți tălpile, când te reconectezi cu tine, atingandu-ți picioarele, parcă totul se liniștește, se calmează, orice război dispare.

Și cât de importantă este rutina acestui obicei pentru ființa sa..!

Asta înseamnă fericirea: să ai parte de o masă excelentă la N.O.R. cu un somon bine prăjit, plătit de firmă, să îți iei și niște papanași, serviți atipic și nu trântiți în farfurie și pusă o lopata de smântână fleoșc peste, să râzi la glumele colegilor chiar dacă nu sunt cele mai ortodoxe, să ajungi acasă și să fie liniște, să-ți cauți apa caldă și ligheanul și să te speli pe picioare.

Apoi să te bucuri cu goliciunea ta sub pilota, învelită în cearceaf aspru, de tot patul, de tot spațiul, de liniștea timpului, de acel moment când nimeni nu te deranjează, când n-ai credite, când n-ai griji, când n-ai preocupări ce te obosesc.

Nu, nu aștept pe nimeni, nu mai vine nimeni, nu mă mai interesează să mai vină cineva târziu de la serviciu și să mă amăgească cu o îmbrățișare obosită.

Nu, nu mă încântă ideea de a face sex. Ar putea unii să spună, a, păi cum, cu așa liniște și ambianță caldă de ce nu te iubești? Fiindcă mă obosește.

Am obosit să iubesc 3 ani un om obosit, dar fericit. (fericit cu sinele său)

Mi-am dat seama că și mama, ca și el, avea rutina sa absolut necesară. Nu îl acuz, chiar îl scuz sau înțeleg prin asta.

Tocmai de aia, îmi îmbib memoria cu această lecție: nimic nu e mai frumos decât să te răsplătești pe tine după o zi în care ai muncit, în care poate ai alergat și-ai dus și luat copiii de la școală, în care poate i-ai căutat cadou prietenului cel mai bun sau ai făcut cumpărături pentru 3 familii – tu, pe tine.

Unii ar spune că e mai importantă spaima sau stresul că nu ai o casă sau un bun al tău, sau o relație, dar eu mă gândesc că alți ce au toate astea sunt mereu îngândurați și încruntați. Așadar..

– Ce faci?

– Mă bucur de viață!

Și o fac cu tot adinsul, cu tot înțelesul și cu toată pofta!

Welcome, Time! Welcome – My Time!

Împarte gândurile tale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s