n-am nevoie de luptă.

am sărit cu ochii peste tot felul de articole, păreri scurte și ușor de receptat, fără prea multă bătaie de cap, despre situația recentă cu scandalul (al n-lea) despre noi, cum suntem noi văzuți, etc. – știți povestea/poveștile. am stat și am ajuns scurt pe doi la următoarea părere, pe care mi-o asum și vreau […]

fenomenul Oficiului 16

în fiecare zi, lucrătoare, de fiecare dată când s-a nimerit să trec pe lângă geamurile incintei de care vorbesc, am văzut același lucru: cozi lungi, ghișeu deschis, pauză, ghișeu deschis, altă pauză și oameni tăcuți. [ cum să fie altfel, când s-au obișnuit cu aceeași realitate, de fiecare dată. ] dar, de data asta, ceva era […]

părerea mea.. zise-i eu.

lăsați-mă puțin să văd dacă înțeleg bine fenomenul ăsta al internetului. am crescut cu mouse-ul în mână, că așa m-a pus doamna învățătoare – o femeie vizionară și deosebită, de altfel – îi mulțumesc pentru că m-a făcut să fiu „la zi” … dar… cred, tocmai pentru că m-am tot plimbat prin mijloc, c-am pierdut […]

se întâmplă

se întâmplă să treci pe stradă și să tresari la vederea unui cuplu care se țin de mână sau la vederea unui om iarna, care merge cu picioarele goale pe strada înghețată presurată ici și colo cu niște fulgi înghețați. se întâmplă să treci pe lângă locurile pe unde umblai adesea și să-ți pornească filme […]